Cui i-e frica de corectitudinea politica. Sau „Dormi in pace, natiune…”

http://www.ziare.com/cultura/cultura-romaneasca/cui-i-e-frica-de-corectitudinea-politica-sau-dormi-in-pace-natiune-1378070

In Romania, corectitudinea politica este o gluma. Intelectualul roman rasat, de inalta clasa, lider de opinie al majoritatii, se dezice de ea superior.

Si-a facut o datorie de credinta fata de neam si de patrie sa infiereze vehement corectitudinea politica, sa se amuze cu orice pret pe seama ei, sa o ironizeze, si sa-si demonstreze (marea) lehamite printr-o miscare ampla a bratului: Eh! In fond, de ce sa-ti pierzi vremea cu o inventie stupida a Occidentului neo-marxist?

Flagelul corectitudinii politice

Mai mult, daca nu esti complet critic fata de ideile corectitudinii politice (fara ca macar sa fi incercat in prealabil sa-i intelegi originile si sa-i deplangi abuzurile de interpretare), nu ai niciun drept sa te consideri intelectual roman si nu esti nimic altceva decat un copiator mecanic al unor atitudini prin care Occidentul – vai, atat de ne-educat si de ne-rafinat in comparatie cu subtilul Orient crestin ortodox – incearca sa ne suprime gandirea proprie si libera opinie, esti un produs al indoctrinarii vestice oficiale de stanga, incapabil de-a gandi de unul singur.

Slava Domnului, in Romania avem, insa, o puzderie de intelectuali rasati. Nu aveam a ne teme de corectitudinea politica si de ravagiile ideologice pe care le-ar pravali asupra noastra, pentru ca stim ca ei, intelectualii, sunt de partea majoritatii.

Si, in spiritul democratiei moderne (si ea la fel de imprumutata din Occident, dar asta e o alta poveste), majoritatea este cea care are dreptul si obligatia morala sa-si impuna punctul de vedere suprem si sa dea verdictul ultim asupra istoriei si asupra moravurilor si ideilor contemporane.

Sprijinita de idei articulate abil in presa de intelectualitatea autohtona, majoritatea va invinge si va rezista tendintelor ideologice impuse de niste capete patrate de la Bruxelles sau de la Washington, care nu pricep nimic despre cine suntem noi, esticii Europei.

La randu-i, majoritatea, exprimata prin anonimi comentatori pe Internet, combate tare in stil de Farfuridi si Branzovenescu pe forumurile de discutii si da „like”-uri si „share”-uri bucuroasa ca intelectualitatea ii confirma pozitia si nu se da de partea celor care ar pune-o sa-si regandeasca ideile.

In fond, de ce sa-ti bati capul cu corectitudinea politica? Nu e clar ca singurul ei tel este sa nege si sa distruga istoria de veacuri a omului (mascul) alb si crestin? Civilizatia noastra, cladita cu sange si sudoare?

In fond, corectitudinea politica ne forteaza sa ne re-vizitam parti controversate din istoria neamului, ne reaminteste de propriile slabiciuni si greseli de popor maret cu destin spiritual, urmas al dacilor, ce-au dominat intreaga Europa si de la care au invatat romanii latina. Popor care – si acesta nu este decat un exemplu -, desi i-a inrobit pe rromi vreme de secole, considera ca acel „episod” nu are nimic de-a face cu situatia de astazi a unui grup etnic, neintegrat social, umilit si ridiculizat, si pe care insista sa-l numeasca dupa un nume pe care ei insisi refuza sa-l mai foloseasca (remarcati, va rog, corectitudinea politica in actiune – rromii nu au fost numiti „tigani”).

Rromii nu sunt, pana la urma, decat o minoritate si n-are niciun rost sa ne batem capul cu minoritatile cand civilizatia si istoria sunt create de majoritate.

Pai ce, bataie de cap ne trebuie noua, cum au americanii albi cu urmasii sclavilor africani sau cu latino-americanii? Si-atunci, la ce bun corectitudinea politica?

Parca noi nu stim cum din cauza ei au fost concediati profesori universitari si au fost arestati oameni nevinovati? Pai de asa ceva avem noi nevoie? Nu, fereasca Dumnezeu! Noua ne trebuie numai teorii care sa ne confirme ceea ce stim deja, pentru ca noi, romanii, stim exact cine suntem. De la Traian si Decebal, incoace n-am mai avut nevoie sa ne spuna altcineva cine suntem.

Corectitudinea politica e o extrema, n-avem noi ce sa-nvatam din ea! La ce sa ne batem capul cu nuante? De ce sa ne straduim sa alegem ce e bun din ea si sa inlaturam extremismele, din moment ce avem luxul de a invata din greselile altora? De ce sa cautam noi calea de mijloc prin care sa ne si re-vizitam istoria care, la fel ca in cazul altor popoare moderne, are destule pete negre, si nici sa nu ne abuzam si sa discriminam minoritatile etnice, religioase sau sexuale, dar nici sa nu punem capat tragic libertatii de exprimare, asa cum se intampla in prea multe cazuri in care un sistem de idei este inteles superficial si pus in practica de persoane care nu-i pricep decat litera, si nu si spiritul.

E mult mai simplu sa negam orice nevoie de corectitudine politica si s-o eliminam complet pentru a nu trezi cumva natiunea din somnul ei ideologic (citatul din titlu este preluat din genialul cantec omonim al Adei Milea).

Si ce daca nu facem astfel decat sa justificam atitudini de un anacronism ridicol? In fond, atata vreme cat majoritatea e de partea intelectualilor, iar intelectualii confirma public sentimentele majoritatii, avem armonie perfecta si nimeni nu are a-si face probleme de constiinta.

In plus, in Romania eterna, totul este o furtuna intr-un pahar cu apa. Va trece si corectitudinea politica, la fel cum au trecut si alte mode occidentale. Cei care chiar cred ca am avea ceva de invatat din experienta activismului occidental nu sunt decat o mana de oameni. Iar legile de la Bruxelles le-om interpreta noi cum ne e mai bine.

Adevarul este ca, aflata la limita saraciei si a mizeriei, majoritatii profunde a tarii nu-i pasa, de fapt, de corectitudinea politica. Ea va da in continuare acatiste la biserica sa vina ploaia, va plati din toata saracia slujbe pentru bunastare si sanatate, care vor sfarsi in construirea Catedralei Mantuirii Neamului, le va spune rromilor „tigani” si ii va huidui sau scuipa in fata pentru ca sunt „tuciurii” (pentru ca aceia, la randu-le, sa refuze sa inteleaga nevoia de a urma regulile unei societati care i-a inrobit vreme de secole), va arunca cu pietre in homosexuali, va depune pios coroane de flori la busturile lui Ion Antonescu si la mormintele lui Nicolae si Elenei Ceausescu si se va-nchina la petice de hartie cu imaginea inlacrimata a lui Arsenie Boca.

Intelectualii romani, pe de alta parte, au hotarat deja ca nu ne trebuie corectitudine politica.

Dezbaterea s-a incheiat inainte de-a incepe. Va castiga ortodoxia atotsuprema cu popi in masini luxoase si cladiri megalomane (obsesie de popor mic, de la marginea Europei).

Va invinge macho-ismul balcanic si gregar, al manelelor si maieurilor, al papucilor de plastic si dansului din buric, al violului colectiv de strada justificat, cum altfel, de imbracamintea provocatoare a victimei, care, femeie fiind, e prin definitie „curva”.

Vor invinge rasismul, homofobia si intoleranta, cultul „marilor barbati” ai neamului, batutul cu pumnul in piept si in masa si mersul inainte cu ochii inchisi. Nu e acesta destinul nostru, al majoritarilor din Romania? La ce bun sa-l re-gandim?

George T. Sipos este profesor universitar de studii japoneze si est asiatice si manager in administratie universitara. Jurnalist si traducator din literatura japoneza, locuieste si munceste in prezent in Japonia. Pe langa Ziare.com, scrie sporadic pe blogul personal,Quotidian Wonders

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Uncategorized. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Un răspuns la Cui i-e frica de corectitudinea politica. Sau „Dormi in pace, natiune…”

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s