Urmașii lui Victor Ponta

http://www.evz.ro/urmasii-lui-victor-ponta.html

Apariția în presă a unei conversații telefonice dintre deputatul Viorel Hrebenciuc și fostul ministru Dan Șova și reacțiile care au urmat, dau măsura situației foarte tensionate existente în acest moment la vârful principalului partid de guvernământ. În vreme ce asupra credibilității Partidului Social Democrat s-a declanșat un adevărat bombardament de artilerie grea dinspre DNA (nici nu s-a dezmeticitit bine lumea din afacerea Microsoft, că a izbucnit afacerea retrocedărilor ilegale de păduri, iar scandalul EADS bate la ușă; nume care de un sfert de secol păreau intangibile în raport cu legea, au ajuns să stea la cozi pentru a da declarații în birourile DNA, cererile parchetului de arestare a unor demnitari sau de deschidere a urmăririi penale curg pe bandă rulantă), principalii săi lideri par să se fi scindat în tabere tot mai clar delimitate, a căror scop declarat este să pună mâna pe partid în epoca post-Victor Ponta.

Excesiv de optimist sau naiv, actualul președinte al PSD vede în această luptă subterană pentru putere din interiorul formațiunii sale politice semnul certitudinii generalizate că domnia sa va fi viitorul Președinte al României. Modest, cum îl știm, Victor Ponta le și atrage atenția beligeranților că lupta nu este încheiată și că problema viitorului președinte al PSD trebuie amânată până după cel de-al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidențiale, când el va vacanta postul din noua poziție de Președinte al României. Din păcate pentru el, succesiunea la conducerea PSD va avea loc indiferent de rezultatul înregistrat de Victor Ponta în alegerile care se apropie cu pași repezi. Iar șansele sale de a fi învins în această dispută sunt semnificativ mai mari decât cele de a ieși învingător.

Dincolo de mesajele politice confuze care caracterizează aceste zile și de bătăliile nu întotdeauna foarte elegante între susținătorii puzderiei de candidați de dreapta, după consumarea primului tur de scrutin, lucrurile se vor limpezi ca prin farmec. Electoratul României va fi pus în fața unui soi de referendum sui-generis, în care va trebui să se pronunțe pro sau contra Victor Ponta. Aproape că nu are importanță cine va fi contracandidatul actualului președinte al PSD. De doi ani, premierul se străduiește să reducă scena politică românească la binomul dihotomic Ponta vs. Băsescu. Dispărând Băsescu din ecuație totul se transformă într-o dispută Ponta vs. adversarul său, care va dobândi trup și nume după primul tur de scrutin. De fapt opțiunea va fi una singură pentru electoratul României: îl vreți sau nu îl vreți pe Victor Ponta? Or, toate alegerile derulate în ultimii ani (referendumul pentru demiterea Președintelui României, alegerile parlamentare, alegerile europarlamentare) indică un electorat pur și dur al lui Victor Ponta situat între 25 și 35% din totalul celor înscriși pe listele electorale. Restul sunt reprezentanți ai partidelor din opoziție (în prezent, inclusiv PNL, care i-a fost partener în formula USL) și, mai ales, foarte mulți absenteiști.

În pofida unui populism dezlănțuit, manifestat mai ales prin risipirea feerică a banului public pentru mituirea unor categorii întregi de populație, impresia generală este de dezgust tot mai apăsat al populației pentru candidatul Victor Ponta. Nici Ion Iliescu, nici Adrian Năstase, nici Mircea Geoană, la vremea lor, nu au fost primiți cu atâta ostilitate în turneele lor electorale. Victor Ponta are parte de huiduieli aproape oriunde se arată în țară, postările sale pe rețelele de socializare sunt ținta bășcăliilor a sute și mii de utilizatori, intelectuali de mare prestigiu îl fac praf în articole antologice, iar un scriitor precum Mircea Cărtărescu i-a respins „cu dezgust” încurajările pe care premierul i le trimisese în preziua acordării Premiului „Nobel” pentru literatură. Trendul de prestigiu și de popularitate pe care se situează Victor Ponta este unul clar descrescător, iar în al doilea tur de scrutin, unde disputa va fi una de tipul care pe care, este de presupus că atacurile dreptei se vor concerta, vor veni din toate direcțiile și vor fi chiar mai virulente. Am spus-o încă din primăvară, pe când semnele dezmembrării USL încă nu se întrezăreau, că șansele lui Victor Ponta de a deveni Președintele României sunt aproape nule. Iar evenimentele din zona DNA, care se succed cu o viteză tot accelerată, le reduc, cu fiecare zi care trece, chiar mai mult decât îmi puteam eu închipui atunci.

PSD va avea un nou președinte la sfârșitul acestui an. Dar nu pentru că Victor Ponta va deveni Președintele României, ci pentru că va va fi învins în disputa finală de la sfârșitul lunii noiembrie. Din păcate, cei doi rivali, devoalați până acum, în disputa pentru fotoliul din Kiseleff, Dan Șova și Liviu Dragnea nu oferă nicio speranță de reformare a acestui bastion al stagnării, dacă nu chiar al restaurației neo-comuniste de la începutul anilor ’90, care este PSD. Ambii sunt în atenția procurorilor pentru presupuse încălcări ale legii, ambii au propriile lor rețete electorale de succes (Dan Șova miza pe sprijinul bătrânului vulpoi politic Viorel Hrebenciuc, Liviu Dragnea, pe lupul tânăr Sebastian Ghiță, cu impactul mediatic al postului de televiziune pe care îl deține), ambii au grupuri de influență în partid, din care fac parte baroni locali și demnitari în funcție. Cu siguranță, Dan Șova ar fi la nivelul PSD un surogat de Victor Ponta, brațul lung prin care acesta ar continua să facă jocurile în partid. Liviu Dragnea, în schimb, și-ar impune propria sa ordine, fără nicio legătură sau chiar în opoziție cu prioritățile lui Victor Ponta. Cu siguranță, dacă Victor Ponta va pierde alegerile prezidențiale, șansele lui Dan Șova (un fel de copie mai puțin reușită a actualului premier) de a deveni președintele PSD ar fi ca și nule. Odată învins, Ponta ar ieși din joc împreună cu toți oamenii din primul său cerc de colaboratori. Nimeni nu ar mai fi dispus să mizeze pe surogatul liderului învins, care nu a ajuns nici președinte și nici nu a reușit să le ofere supușilor săi ceea ce le-a promis: în primul rând, eliminarea coșmarului numit DNA.

Liviu Dragnea, la rândul său, este fragilizat de dosarul pe care îl are pe rol pentru fraudarea referendumului de demitere a Președintelui României, din vara anului 2012, dar și de panica ce pare să-i fi cuprins pe baronii locali, din ce în ce mai vulnerabili în fața ofensivei dezlănțuite a procurorilor.

Probabil, din iarnă, vom avea un PSD mult diminuat, descurajat, dar, din păcate, la fel de nereformat și de toxic, ca cel de acum. Așteptăm încă echipa care să aducă pe scena politică românească un partid social-democrat modern, în ton cu statutul României de țară membră a Uniunii Europene în deceniul al doilea al secolului XXI.

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Uncategorized. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s