În cadrul lucrărilor în plen ale Sesiunii de comunicări ştiinţifice „Istorie, Cultură şi Civilizaţie, Credinţă Străbună“, care au avut loc la Topliţa, în cadrul Zilelor „Miron Cristea“, ediţia 2013, prof. univ. dr. Ioan Sabău-Pop, de la Universitatea „Petru Maior“ din Târgu Mureş, a prezentat „o documentare în privinţa proprietăţilor din Transilvania“. Iar concluziile sunt pe cât de interesante, pe atât de cutremurătoare. Constatându-se într-un final că „toate guvernele din 1990 până în prezent au fost trădătoare“,girând o fraudă de peste 70 de miliarde de euro din patrimoniul statului. Prof. univ. dr. Ioan Sabău-Pop predă la Universitatea „Petru Maior“ din Târgu Mureş, este avocat şi este membru al Curţii de Arbitraj Internaţional de pe lângă Camera de Industrie şi Comerţ a României.
În cele ce urmează vom puncta din argumentaţia prof. univ. dr. Ioan Sabău-Pop, care nu numai că prezintă cum este înşelat statul român, dar şi soluţiile pe care le-a identificat pentru remedierea acestei situaţii.
Un decret din 1941 anulează Reforma agrară din 1921 pentru Transilvania, Banat şi Crişana
„O afirmaţie şocantă: Noi, prin aplicarea legilor fondului funciar, în Transilvania, aplicăm în continuare legile horthyste.
Am la mine colecţia de legi-decrete ale Ungariei horthyste. Şi mă voi referi la Decretul din 1941 referitor la orânduirea şi organizarea proprietăţii în Transilvania – teritoriul, spun ei, recucerit de la imperialismul român. Am la mine tradus în limba română acest decret din 1941, cu nr. 1441, prin care statul maghiar, odată realipită la coroana sfântă a Ungariei partea din nordul Ardealului, unde suntem şi cei de aici, a statuat două lucruri esenţiale. Primul: că Reforma agrară din 1921 pentru Transilvania, Banat şi Crişana este anulată. Reformă agrară, care avea o particularitate esenţială şi diferenţiată de restul statului român, în sensul că a expropriat şi a dat o justă despăgubire foştilor proprietari, în special magnaţi unguri. Am documente în această privinţă.
A doua măsură care a fost luată în acest decret al primului-ministru ungar (…): toate convenţiile, actele juridice şi contractele generale de reforma agrară din 1921, de asemenea, au fost în marea lor majoritate anulate, pe o procedură judiciară favorabilă celor care erau la puterea zilei. Chiar conţine în art. 6 un text ipocrit. Anume, spune că vor fi chemaţi la conciliere cei care sunt implicaţi în cedarea proprietăţii şi cel care urmează să o reprimească“.
Deşi Tratatul de la Trianon obliga statul ungar să predea arhivele, acest lucru nu s-a întâmplat nici până în ziua de azi.
„S-a amintit de Tratatul de pace de la Trianon. Avea un text, 232, care obligă statul maghiar să predea arhivele istorice ale Transilvaniei României. Pe mine, în acest cadru, mă interesează arhivele de proprietate – cărţile funciare. Nu s-au predat nici în ziua de astăzi. În 1947 se repetă acest lucru, chiar şi în 1952, în faţa lui Stalin, s-a propus să facem un aide-memoire (rezumat scris sau schiţă a unor teme importante care fac parte dintr-un acord propus sau dintr-un comunicat diplomatic – n.n.), prin care să se reglementeze această situaţie a arhivelor şi a conflictelor de proprietate între cele două state“.
Revenind la Reforma agrară din 1921, prof. univ. dr. Sabău explică faptul că situaţia era asemănătoare cu cea din ziua de azi. Şi anume, „românii nu şi-au intabulat după 1921 proprietăţile, din varii motive. Că au fost români, că au fost unguri, au primit câte un hectar de pădure, sau cât au primit, s-au bucurat că au acest bun şi nu au făcut lucrări de carte funciară. Nu erau bani, erau scumpe, ca şi acum. Nu au făcut lucrări cadastrale. Nu avea cine. Odată cu plecarea spre Ungaria şi lumea Apusului a foştilor grofi şi baroni, au plecat şi specialiştii. Trebuie să recunoaştem că specialiştii erau puţini şi le aparţineau. Ca atare, astăzi ne trezim cu următorul lucru, dintr-o greşeală a unui expert actual român. E o ironie a sorţii. Când face o expertiză de la Lunca Bradului la Răstoliţa, specialistul încurcă stânga cu dreapta. Se întâmpla acum câţiva ani. Eu am apărat statul român în acest proces. În loc să spună că versantul din dreapta pe curgerea Mureşului este proprietatea în discuţie care a fost obiect al optanţilor, o încurcă cu cea din stânga. Şi iată că se dau 1.073 de hectare care nu au fost niciodată ale familiilor respective“.
Un alt exemplu, ca şi o consecinţă a celor amintite, se referă la satul Idicel, din judeţul Mureş, care ,,e în pericol astăzi să fie retrocedat cu case, cu biserică, unui fost proprietar“.
Soluţii
Prof. univ. dr. Ioan Sabău susţine că a venit şi cu soluţii pentru această problemă gravă. Şi anume, „în primul rând am propus, mi-a cerut şi premierul anul trecut acest lucru, un fascicul de 12 articole. Niciodată nu a fost reglementată această problemă după 1990, deşi avem foarte multe legi, avem peste 290 de mii de pagini de legi. Eu sunt considerat specialist în proprietate, mi-am dat şi doctoratul în domeniu. (…) Eu am în propunerile mele de legiferare şi încerc să sensibilizez pe toate cărările, inclusiv politice, în această privinţă, un articol care spune: „Efectele Reformei agrare de la 1921 privind părţile de ţară Transilvania, Banat şi Crişana se menţin. E greu de spus asta?“.
„Apoi: se menţin toate modificările şi transferurile de proprietate efectuate în condiţii legale între 1921 şi 1940. Pentru că în materie de proprietate noi am aplicat în Transilvania dreptul civil austriac. A fost o Lege, nr. 260, redactată de Lucreţiu Pătrăşcanu, în 1945, lege care a încercat să atenueze decretele statului maghiar despre care am discutat. Legea nu a putut fi pusă în aplicare niciodată. În primul rând pentru că ocupaţia sovietică nu a permis autorităţilor româneşti să se ocupe de acea etapă. Au fost o serie de evenimente grele, foarte multe şi încurcate. S-a uitat repede, cum uităm noi, şi Legea 260 nu putea fi pusă în aplicare din cauza lipsei cărţilor funciare. Nu aveam, de asemenea, specialişti. Suntem puşi astăzi în situaţia paradoxală că punem în aplicare şi reconstituim dreptul de proprietate după decretele lor în Ardeal. Pentru că ei vin cu cărţi funciare de la Viena, de la Budapesta, care au fost sustrase, furate, iar magistraţii noştri se uită consternaţi şi dau mii de hectare ca şi cum ar da o cutie de chibrituri. Exemplul satului din Arad nu este singular (un sat întreg a fost retrocedat – n.n.). Suntem într-o situaţie foarte gravă în această privinţă“.
Dacă Ungaria refuză să predea arhivele disputate, să nu fie luate de bune actele din acea etapă
„După aceea, am mai propus ca să reluăm aide-memoire-ul cu Ungaria şi să le cerem ferm predarea arhivelor de la Trianon şi de la 1947 – iar dacă nu, nu luăm de bune actele de proprietate din acea vreme. În fine, s-a întâmplat în 1921, au fost situaţii în care nu s-au făcut înscrieri de proprietate şi au fost predări faptice. În cazul predărilor faptice la proprietar – pe bază de uzucapiune avem temei legal – să fie consideraţi proprietari cei care au dobândit proprietăţile respective. În această privinţă, cineva trebuie să aibă nişte atribuţii şi să muncească. Am propus şi am transmis premierului, Oficiului Naţional de Cadastru, să inventarieze toate proprietăţile preluate în baza Reformei agrare din 1921. Statul român, prin Oficiul Naţional de Cadastru, să inventarieze toate proprietăţile care au fost refăcute fals şi grosolan de dictatura horthystă în 1941-1944. După aceea, Oficiul de Cadastru să transmită aceste date la Ministerul Finanţelor şi Băncii Naţionale, care să aducă toate sumele băneşti care au fost predate de statul român la fondul agrar, din Franţa. E vorba de coroane aur: statul român a predat 3,2 tone de aur (ca despăgubiri către ungurii desproprietăriţi în baza Reformei agrare din 1921 – n.r.), plus 10 la sută pentru deranjurile de proprietate care le-ar fi adus România Mare luând aceste proprietăţi“.
Dacă nu revizuim aceste aspecte, „ne întoarcem la stările de lucru dinainte de răscoala lui Horea în Transilvania“.
„La Tribunalul de Mare Instanţă din Paris, Arhivele Naţionale ale României, tot prin Guvernul României, să trimită persoane care să cerceteze cele 132 de volume care sunt acolo şi de la care nu s-a întors, până la ora actuală, o filă. Am un facsimil după documentul original: Ministerul Justiţiei transmite în baza Arbitrajului de la Paris, unde a fost avocatul României Nicolae Titulescu, toate documentele legate şi trei acorduri privind înfiinţarea Fondului Agrar din Paris prin care România este scoasă din cauză. România predă sumele băneşti pe rând. Cum aveam atunci bani. Este un tabel de la Ministerul Finanţelor în care se spune: la 1 ianuarie 1932 – 168 de mii de dolari, 12 decembrie 1928… Am un asemenea tabel. Nimeni nu s-a ocupat de el!!! Am şi un document de mare simţire şi simţ românesc. Aproape ne cerem scuze că nu le dăm banii respectivi şi este un tablou al tuturor optanţilor unguri. Mai este din acelaşi timp o adresă care spune: Ţinem să arătăm că pe ultima coloană a tabloului se instituie 10 la sută care reprezintă surplusul de despăgubire pe care statul român l-a acordat prin Tribunal pentru daunele cauzate prin dezorganizarea moşiilor“.
Concluzia: „Noi, statul român, ne plângem astăzi de Pactul Ribbentrop-Molotov, ne plângem de foarte multe lucruri unde nu am fost prezenţi. Astăzi, cu prezenţa noastră, cu mâna noastră, prin guverne trădătoare – toate trădătoare din 1990 până în prezent – asistăm la această fraudă, care deja depăşeşte 70 de miliarde de euro“. Prof. univ. dr. Sabău îşi încheie prezentarea prin afirmaţia că dacă nu sunt revizuite aspectele amintite, „ne întoarcem la stările de lucru dinainte de răscoala lui Horea în Transilvania“.
Consemnare de Şt. PĂTRÎNTAŞ
ADDENDA
Este regretabil că reporterul a consemnat greşit sintagma „coroana sfântă a Ungariei“, fără să menţioneze că este vorba de un citat din decretul invocat în text. „Sfîntul Ştefan“ al Ungariei a fost declarat sfînt de către megalomania hungaristă şi nu de către Vatican, care nu l-a sanctificat niciodată.
E necesar să menţionez că, încă din 1998-1999, am semnalat aceste ilegalităţi comise de guvernanţii români postdecembrişti – şantajaţi de organizaţia fascistă U.D.M.R., care este subvenţionată ilegal de statul român, deşi nu este partid politic –, deci guvernanţii au aflat, măcar din articolele mele, despre aceste ilegalităţi făcute de autorităţile locale, cu concursul judecătorilor corupţi. Şi sub acest aspect, într-adevăr , prof. univ. dr. Ioan Sabău-Pop are deplină dreptate să-i califice ca trădători – cum, de altfel, i-am caracterizat şi eu. Între timp, pînă să înceapă d-l Ioan Sabău-Pop campania sa, avocatul Aurelian Pavelescu a mai contestat, şi el, pe urmele mele, dar fără să mă citeze, ilegalitatea restituirii bunurilor Statusului romano-catolic ardelean – ilegalitate semnalată, prima oară de către regretatul Mitropolit Bartolomeu Anania –, dar, după ce Aurelian Pavelescu a ajuns, peste noapte, şeful rămăşiţelor P.N.Ţ.C.D., a pus „batista pe ţambal“, fiindcă P.N.Ţ.C.D., prin fraţii Ioan şi Anton Moisin, Matei Boilă şi toată pleava ex-greco-catolicilor care dirija P.N.Ţ.C.D.-ul, a fost principalul vinovat de impunerea şi aplicarea principiului restitutio in integrum.
Vedeţi, de exemplu, aici:
http://ro.altermedia.info/romania/2010/03/13/kelemen-hunor-un-fascist-in-guvernul-romaniei/;
http://www.altermedia.info/romania/2008/05/29/reinstituirea-horthysmului-i/
http://www.altermedia.info/romania/2008/06/04/reinstituirea-horthysmului-ii/
http://www.altermedia.info/romania/2008/06/16/reinstituirea-horthysmului-iii/
http://www.altermedia.info/romania/2008/06/26/reinstituirea-horthysmului-ultimul-episod/;
http://www.altermedia.info/romania/2008/08/18/esenta-hungarismului-este-antiromanismul-1/
http://www.altermedia.info/romania/2008/08/19/esenta-hungarismului-este-antiromanismul-2/
http://www.altermedia.info/romania/2008/08/20/esenta-hungarismului-este-antiromanismul-3/.
În mod expres, l-am invocat pe Nicolae Titulescu şi am relevat anularea reformelor agrare în ultimul link de mai sus: http://www.altermedia.info/romania/2008/08/20/esenta-hungarismului-este-antiromanismul-3/, precum şi în studiul
În celelalte articole am relevat consecinţele nefaste ale aplicării criminale a principiului restitutio in integrum, care duce la maghiarizarea Transilvaniei, aplicare de care se fac vinovate toate guvernele postdecembriste, îndeosebi guvernarea C.D.R., manevrată de P.N.Ţ.C.D.
Dar, în mod tacit şi inexplicabil, chiar P.D.S.R.-ul – deşi se declara public drept adversar al U.D.M.R. – a restituit moştenitorilor grofilor averi care aparţin statului român. Un exemplu elocvent este cazul bazei militare de la Zăbala, comentat în mai multe articole, dar în special aici:http://ro.altermedia.info/romania//2008/10/09/constitutia-alienata-si-alienanta-sau-statul-de-drept-curmezis-2/.
Iminenta revizuire a Constituţiei trebuie să anuleze toate restituirile – dar îndeosebi cele către moştenitorii bozgorilor şi cele zise „litigioase“, care sunt escrocherii patente, făcute în cîrdăşie cu funcţionarii primăriilor, de la cadastru, cu avocaţii şi judecătorii corupţi, care trebuie băgaţi la puşcărie pe viaţă.
Referitor la politica antiromânească a P.N.Ţ.C.D., aflat la cheremul ex-greco-catolicilor – la rîndul lor manevraţi de Vatican –, vedeţi aici:
http://www.altermedia.info/romania/2008/09/11/aparitia-si-disparitia-cultului-greco-catolic-1/
http://www.altermedia.info/romania/2008/09/12/aparitia-si-disparitia-cultului-greco-catolic-2/
http://www.altermedia.info/romania/2008/09/13/aparitia-si-disparitia-cultului-greco-catolic-3/
http://www.altermedia.info/romania/2008/09/14/aparitia-si-disparitia-cultului-greco-catolic-4/.
Colonel (r.) Vasile I. Zărnescu
REINVENTAM ROATA,roata patrata 